|
|
Post by Admin on Aug 24, 2015 12:38:49 GMT 2
O platformă largă nu poate aduna lucruri eterogene, încât să nu mai știi ce este acolo. Cred însă că dacă se prezintă ca o colecție de instrumente utile, organizate pe domenii de activitate (ori alte criterii relevante) ea poate fi cu adevărat de folos. Altfel, ce putem să adunăm pe platformă?
Sigur se pot stabili relații, se pot face transfer de metode, metodologii, demersuri etc și inter- și transdisciplinar.
Până la urmă, cea mai înaltă integrare în mecatronică este la nivelul softului. Acolo, prin caracteristicile fizice de care trebuie sa se tina seama, softul are în „componenta” tot ce trebuie despre sistemul fizic pe care îl controleaza. La fel este și cu omul. Cea mai înaltă integrare a sa este la nivelul acțiunii conștiente și la nivelul conștiinței. În faptele lui se vede cât, cum și ce a integrat, tocmai prin instrumentele pe care le folosește, prin calitatea participării sale.
Cred că prin ceea ce facem în proiect, identificând și poziționând instrumentele pe domenii și clase, am realiza un mare pas inainte (depinde de seriozitatea și implicarea noastră). Practic ceea ce se face la universitate este o aprofundare suplimentară, ce se poate conecta/racorda la ceea ce facem noi... Ei se bazează pe instrumentele pe care elevii le dezvolta in preuniversitar...
|
|
raduc
New Member
Posts: 9 
|
Post by raduc on Aug 26, 2015 11:52:10 GMT 2
Pentru stiinte si tehnologii m-a gandit la urmatoarele instrumente: povestirea, filmul artistic, fotografia, stirea de presa, jocul pe computer. Asa cum stim, elevul din zilele noastre este putin motivat sa cerceteze detaliile din spatele acestor instrumente insa este lesne sa i se trezeasca curiozitatea pornind de la lucruri pe care le-a vazut, auzit sau citit, putandu-i-se astfel inocula dorinta de a-si largi cunostintele plecand de la satisfactia generata de lectura, vizionare de film, privirea unei imagini, ascultarea/vizionarea unei stiri, jucarea unui joc pe calculator etc.
Pornind de la instrumentele de mai sus, cu care elevul vine in contact din proprie initiativa sau la indemnul dascalilor/parintilor/prietenilor, elevul poate fi motivat sa afle mai multe despre lucrurile cu care a venit in contact si pe care le putem integra sub urmatoarele aspecte:
-coordonatele spatiale ale locului in care se desfasoara actiunea (elemente de relief, clima, hidrografie, vegetatie, fauna, peisaj, caracteristici culturale ale populatiei locului in care se desfasoara actiunea, asezari umane, activitati economice);
-coordonatele temporale: verificarea masurii in care actiunea povestirii/filmului se integreaza momentului istoric in care se desfasoara, duce adesea la descoperirea de discordanţe – introduse de autor pentru a-si construi intriga potrivit intentiei operei sale – neobservabile la prima vedere, dar in acelasi timp sporeste cunostintele elevului si il motiveaza sa afle mai mult despre cum au fost lucrurile in realitate.
-coordonate tehnologice: in orice povestire, film, fotografie, joc pe computer etc. apar elemente de tehnologie specifice momentului in care se desfasoara actiunea: mijloace de transport (trasuri, automobile, nave cu vele, nave cu aburi, locomotive cu abur, aparate de zbor), arme albe (precum sabii, arcuri cu sageti, sulite, topoare), arme de foc (cu aprindere prin scanteie, cu aprindere prin percutie, arme cu glont cu camasa metalica, arme cu repetitie, revolvere, arme automate si semiautomate etc), constructii monumentale existente in lumea reala (care pot motiva elevul sa afle detalii despre epoca istorica in care au fost edificate, stiluri arhitecturale, biografia arhitectului care le-a proiectat), opere de arta (pot stimula dorinta de imbogatire a cunostintelor privind curentele artistice, creatia unor pictori, arhitecti, muzicieni etc.), procese tehnologice care pretind cunostinte de fizica si chimie (la fel ca eroii lui Jules Verne din Insula Misterioasa care pornind de la nimic, reparcurg istoria tehnologica a omenirii de la epoca de piatra la epoca moderna, ajungand sa produca nitroglicerina, precursoarea dinamitei)
-coordonate culturale: limba, credinte, obiceiuri, mod de viata, tipuri de locuinte, ocupatii si indeletniciri.
Fireste, in cazul geografiei pot fi gasite si alte instrumente in masura sa stimuleze sau sa trezeasca motivatia pentru invatare a elevului: vizita, excursia, drumeţia etc.
In implemetarea acestor instrumente se poate porni – daca nu sunteti de alta parere – de la un element concret – povestire (din bibliografia obligatorie sau facultativa), film, imagine, joc pe computer, excursie, drumetie etc. – si dezvolta tot ceea ce apare aici conform coordonatelor expuse mai sus.
As fi curios sa stiu daca aceasta cale este una agreata sau mai bine ma gandesc la altceva.
|
|
|
|
Post by Admin on Aug 26, 2015 22:19:22 GMT 2
Merg la socio-umane mai bine decit la tehnice, oameni folosesc tehnologia in scop „socio”. Cred ca avem si o suprapunere cu competente de exprimare culturala, sa le vedem, ca sa nu ne repetam etc. Povestirea e si la romana... Instrumentele sunt acelea pe care le foloseste elevul, iar cind va referiti la jocul pe computer, va ginditi ca l-ar putea crea el?
Din domeniul socio avem situarea in timp, in spatiu, in cadrul unei culturi, etc. Acesta este un instrument util, prin care se poate verifica si corectitudinea informatiilor etc.
Mie cel mai mult imi place cum reusesc anumite popoare.populatii sa se descurce cu resurse putine - aici am putea scoate in evidenta o multime de instrumente pe care ei le folosesc. Pt ca de acest domeniu tin si informatii legata de credinte, economie etc... Asa putem justifica si pledoareia printului Charles pt Transilvania etc... Explicam si turismul, etc...
|
|
raduc
New Member
Posts: 9
|
Post by raduc on Aug 27, 2015 8:57:51 GMT 2
Desigur oameni diferiti văd lucrurile din puncte de vedere diferite. Eu când citesc o carte, văd un film, etc. privesc lucrurile din punct de vedere geografic şi mă reped la atlasul geografic sau la hartă pentru a vedea caracteristicle locului în care se petrece acţiunea. Dar fireşte, geografia are legătură cu toate aceste lucruri întrucât s-a născut din antropologia culturală, iar primii geografi au fost desigur, ca formatie, antropologi şi etnologi. Iar caracterul transdisciplinar al geografiei este deja un fapt bine-cunoscut. Nu, nu mă gândesc că jocul pe computer l-ar putea crea elevul. Vorbesc aici despre folosirea jocului pe computer în acelaşi fel în care folosim filmul, fotografia, povestirea. (Când spun film mă gândesc la un film artistic, iar când spun povestire mă gândesc nu neapărat la o povestire scurtă, ci chiar la o povestire de câteva sute de pagini, care din punct de vedere literar este povestire şi nu roman). Desigur există în acest moment numeroase jocuri pe computer (sau chiar aplicaţii GIS) care lasă utilizatorului posibilitatea de a crea aşa-numitele „mods” sau „layouts” constând din reconstituirea unei porţiuni a lumii noastre folosind modele digitale ale reliefului (Digital Elevation Model – DEM), imagini satelitare, hărţi topografice georeferenţiate, reconstituire (modelare) care necesită unele cunoştinţe de geografie precum cele legate de etajarea altitudinală a vegetaţiei ca element principal al peisajului natural, însă nu am avut în vedere acest lucru. Ceea ce am în vedere se leagă de faptul că există în prezent numeroase jocuri pe computer care reconstituie sau sunt inspirate din evenimente istorice al căror studiu se află în programa şcolară sau care conţin elemente pe care le putem lega de lucrurile studiate în şcoală. De exemplu, la un moment dat, un elev m-a întrebat ce ştiu despre templieri. I-am spus câteva lucruri pe care le cunoşteam cu privire la acest ordin cavaleresc şi apoi l-am întrebat de unde a aflat el despre templieri. Mi-a vorbit despre un joc pe calculator a cărui denumire n-am reţinut-o. Însă l-am întrebat despre ce este vorba în joc şi apoi ce personaje sunt în joc. Mi-a spus că printre personajele jocului sunt Lionheart, Saladin, Jaques de Molay etc. I-am răspuns că toate aceste nume aparţin unor personaje istorice care au trăit în perioada cruciadelor şi au fost implicate în evenimentele respective. Elevul nu cunoştea acest amănunt, crezând că personajele in cauză sunt fictive. Aşa cum am spus unele jocuri pe computer reconstituie evenimente istorice (Empire Total War cu toate addon-urile sale), în plus altele au acţiuni fictive plasate în contexte istorice reale (de exemplu jocurile din seria Assassin’s Creed sau Call of Juarez), altele simulează cu o mai mare sau mai mică acurateţe lumea în care trăim (Euro Truck Simulator reconstituie harta Europei cu autostrăzile, şoselele şi marile ei oraşe la scara 1:19, Train Simulator 2015 reconstituie principalele rute feroviare ale lumii la scara reală din joc, în Trainz Railway Simulator se poate reconstitui relieful oricărei regiuni a lumii la orice scară sau se pot simula peisaje fictive). Exemplele oferite sunt din jocurile care sunt în prezent la modă şi despre care am avut curiozitatea de a căuta informaţii vizionând filme disponibile pe Youtube. Dar desigur preferinţele elevilor acoperă un câmp mult mai vast al acestui domeniu, iar unele jocuri pe care nu le-am menţionat sau pe care nici nu le cunosc pot ocupa un loc mai central în sfera lor de interes. Aceste jocuri, în cea mai mare parte, probabil că nu îmbogăţesc cunoştinţele de geografie, istorie etc. ale elevului însă îi pot stimula curiozitatea, motivându-l să-şi îmbogăţească cunoştinţele pornind de la elementele întâlnite în joc. Însă trebuie să i se deschidă ochii asupra acestui lucru, pentru că aşa cum s-a văzut el de cele mai ulte ori ignoră însăşi faptul că elementle jocului pot fi inspirate din fapte şi evenimente istorice. Merg la socio-umane mai bine decit la tehnice, oameni folosesc tehnologia in scop „socio”. Cred ca avem si o suprapunere cu competente de exprimare culturala, sa le vedem, ca sa nu ne repetam etc. Povestirea e si la romana... Instrumentele sunt acelea pe care le foloseste elevul, iar cind va referiti la jocul pe computer, va ginditi ca l-ar putea crea el? Din domeniul socio avem situarea in timp, in spatiu, in cadrul unei culturi, etc. Acesta este un instrument util, prin care se poate verifica si corectitudinea informatiilor etc. Mie cel mai mult imi place cum reusesc anumite popoare.populatii sa se descurce cu resurse putine - aici am putea scoate in evidenta o multime de instrumente pe care ei le folosesc. Pt ca de acest domeniu tin si informatii legata de credinte, economie etc... Asa putem justifica si pledoareia printului Charles pt Transilvania etc... Explicam si turismul, etc... |
|
|
|
Post by danauritescu on Aug 27, 2015 22:29:31 GMT 2
Pentru nivelul IV, eu m-am gândit la următoarea abordare a noțiunilor legate de științele naturii:
Excursie prin țara mea!
Ne propunem să vizităm mai multe "firme" și să identificăm substanțele chimice care se folosesc ca materii prime, precum și produsele obținute din acestea.
Exp.
1. Fabrica de lapte – cu accent pe obținerea grăsimilor naturale prin centrifugare (untul)
2. O fabrică de zahăr unde se analizează fluxul tehnologic de obținere a zaharului brut urmat de cristalizare
3. Domeniul unui apicultor continuând cu discuții referitoare la glucoză și fructoză ca monozaharide
4. O fermă de păsări unde se poate discuta despre proteinele de origine animală și despre denaturarea proteinelor din albușul de ou la încălzire
5. O fabrică de hârtie unde se poate analiza fluxul tehnologic de obținere a acesteia din celuloză
6. Sera unui agricultor, continuând cu discuții referitoare la produsele bio
Etc.
|
|
|
|
Post by Admin on Aug 28, 2015 5:51:48 GMT 2
Interesanta ideea, cu industria alimentaa... 1. de vazut ce instrument spunem ca dezvoltam. 2. Cum „vizitezi” fabricile, ai ceva video? Cum știi ce substante folosesc?
|
|
raduc
New Member
Posts: 9
|
Post by raduc on Aug 28, 2015 9:06:26 GMT 2
Această abordare poate fi folosită nu doar pentru industria alimentară, ci pentru orice ramură industrială, pentru orice proces tehnologic:
-obţinerea industriei electrice prin arderea combustibililor fosili, fisiune atomică, forţa apelor curgătoare, energia eoliană, conversie fotovoltaică; rafinarea ţiţeiului.
-obţinerea metalului din minereu (când minereul este o pirită şi se degajă oxizi de sulf în atmosferă se poate merge mai departe la impactul asupra mediului al ploilor acide): obţinerea fierului, fabricarea fontei şi oţelului, separarea metalelor din minereuri metalifere complexe pe baza temperaturilor de topire diferite, obţinerea aurului din minereu prin metoda mercurului şi metoda cianurilor (consecinţele asupra mediului a utilizării metodei cianurilor);
-obţinerea lianţilor din rocile de construcţie: fabricarea varului începând de la carbonatul de calciu, continuând cu oxidul de calciu (var nestins) şi hidroxidul de calciu (var stins), fabricarea cimentului, ceramicii de construcţie şi sticlei;
-prelucrarea lemnului pornind de la cherestea până la produse finite;
-tehnologii de obţinere a fibrelor naturale utilizate în industria textilă: tehnici tradiţonale şi industriale (topirea inului şi cânepii, toarcerea lânii, obţinerea fibrei, ţeserea ei în războiul de ţesut, compactarea ţesăturii etc.
|
|
|
|
Post by danauritescu on Aug 28, 2015 15:47:28 GMT 2
Ma gandeam ca am putea incepe cu identificarea pozitiei geografice a firmelor care urmeaza sa fie vizitate cu ajutorul GPS-ului, pornind de la ceea ce scriau colegii mei de echipa. S-ar putea astfel lega intre ele notiunile legate de tehnologie si stiinte. Apoi am putea continua cu ceea ce scriam ieri.
Sa raspund si la intrebari:
1. pentru a vizita firmele putem sa cautam ceva filmulete pe youtube si in functie de acestea sa mergem mai departe
2. substantele care se folosesc drept materii prime in industria alimentara pot fi identificate de catre elevi (dupa vizionarea filmului) prin aplicarea unui chestionar/test din care ei sa poata alege unicul raspuns corect.
|
|
|
|
Post by romulus on Aug 29, 2015 17:39:38 GMT 2
Cred că instrumentele cele mai potrivite pentru a stimula motivarea pot fi găsite dacă ne gândim la factorii psihologici, sociali și morali ai acesteia. Printre factorii psihologici sunt, cred eu, curiozitatea, dorința de a cunoaște și/sau înțelege și interesul (selectiv) pentru anumite domenii ale științei. Factorii sociali sunt, de pildă, dorința de a reuși în viață, frica de eșecul profesional, dorința de a fi competitiv și alții. În ceea ce privește factorii morali (unii se suprapun celor sociali) putem identifica dorința de a face bine, grija de a nu face rău, înțelegerea propriei existența și a propriei conștiințe etc.
Am putea identifica astfel instrumente psihologice, sociale și morale (poate și de altă natură).
Instrumentele psihologice ar putea fi: stârnirea curiozității, oferirea unor informații parțiale urmată de propunerea de a afla restul, demonstrarea faptului că nu este greu să înțelegi anumite lucruri dacă ai cunoștințe științifice, stimularea dorinței de a cunoaște mai multe.
Instrumente sociale pot fi: demonstrarea necesității cunoașterii științifice pentru a deveni bun într-o anumită meserie, relatarea unor greșeli care s-au făcut în medicină, psihologie, în studiul nutriției, în știință chiar pentru că nu au existat suficiente cunoștințe din domeniile respective la scară istorică, prezentarea unor descoperiri științifice și/sau tehnice ca rezultat al înțelegerii corecte a unor fenomene etc.
În ceea ce privește factorii morali, legătura cu motivația mi se pare mai subtilă. Un instrument ar putea fi acela de a prezenta situații în care o persoană sau un grup vor să facă bine, dar din ignoranță fac rău. Un alt instrument ar putea fi acela de a prezenta cazuri în care descoperiri științifice au fost folosite în scopuri rele, sau de a compara modul de utilizare a descoperirilor științifice (utilizare spre binele omenirii și societății sau, dimpotrivă, în scopuri rele, distructive sau care lezează moral)
|
|
|
|
Post by romulus on Sept 10, 2015 16:13:07 GMT 2
Poate că ar fi bine să stabilim niște afirmații (sau premise) care să ajute la trecerea de pe un nivel cultural pe cel superior lui. Astfel de afirmații ar putea, apoi, fi folosite pentru a formula întrebări pentru teste sau afirmații cu sens asemănător pentru ”lecții”. Propun mai jos câteva astfel de premise. Poate că nu sunt cele mai potrivite și, cu siguranță, se pot formula altele mai bune. Este doar o exemplificare. Premisele sunt numerotate, iar pornind de la ele am formulat și concluzii care, ar trebui, cred, să conștientizeze necesitatea trecerii pe un nivel cultural superior.
1. Este foarte important să știi să faci lucruri care le sunt de folos celor din jur. Tocmai din acest motiv au apărut meseriile. Meseria ne este altceva decât o specializare în care cineva, specialistul, știe să facă, mai bine decât ceilalți, anumite lucruri de care ceilalți au nevoie. Ca să ai succes în viață trebuie să înveți să faci ceva mai bine decât ceilalți și atunci, ceilalți vor avea nevoie de tine.
2. Cum poți realiza acest lucru ? Prin învățare. Nu există altă metodă.
3. Învățarea nu înseamnă doar acumularea de cunoștințe, ea înseamnă, mai ales, aplicarea cunoștințelor în viață, precum și exersarea practică acolo unde este nevoie.
4. Învățarea nu se poate face în izolare: ai nevoie de cineva care știe deja ceea ce vrei tu să știi sau/și să faci și care știe și să te învețe acest lucru.
5. Dacă reușești să înveți să știi și/sau să faci ceea ce presupune meseria aleasă de tine, nu vei mai avea nevoie de ajutorul material al celorlalți și vei deveni, financiar și material, autonom.
CONCLUZIE PRELIMINARĂ PENTRU CEI DE PE NIVELUL CULTURAL I: Se poate reuși în viață în mod cinstit, viața poate să fie frumoasă, dar pentru aceasta ai nevoie de școală.
6. Ca să înveți să aplici cele învățate trebuie să-i vezi întâi pe alții cum fac acest lucru.
7. După ce ai înțeles ce și cum trebuie să faci, urmează să încerci să faci aceste lucruri sub îndrumarea celor care se pricep.
8. După ce ai deprins ceea ce trebuie să faci, urmează exersarea până când vei putea să fii performant în ceea ce faci.
9. Pentru toate cele descrise mai sus, ai nevoie de ceilalți, trebuie să muncești și să înveți împreună cu alții.
CONCLUZIE PRELIMINARĂ PENTRU CEI DE PE NIVELUL CULTURAL II: Ca să fii mulțumit de viața ta trebuie nu numai să ai cunoștințe teoretice, ci și să înveți cum să aplici cele învățate. Pentru aceasta trebuie să lucrezi, mult timp, împreună cu cei din jurul tău.
10. Dacă devii un bun profesionist, părerea ta va conta, va deveni importantă. Ceilalți specialiști din domeniul tău vor aprecia realizările tale.
11. Vei putea, de asemenea, găsi metode noi de lucru, vei putea inova, vei putea perfecționa ceea ce se făcea până atunci. În felul acesta îi vei ajuta pe ceilalți care practică aceeași meserie.
12. În acest fel, vei putea deveni o persoană de care ceilalți specialiști au nevoie, o persoană care contribuie la dezvoltarea și perfecționarea unui domeniu de activitate umană.
13. Dacă devii o astfel de persoană, succesul vieții tale, din punct de vedere profesional și material, este asigurat.
CONCLUZIE PRELIMINARĂ PENTRU CEI DE PE NIVELUL CULTURAL III: Este foarte bine să fii un bun specialist, dar cei care decid acest lucru sunt ceilalți specialiști în domeniul respectiv. Ca să fii mulțumit de ceea ce faci trebuie să ai legături cu ceilalți, trebuie să înțelegi ce și cum fac ceilalți, trebuie să te compari și să colaborezi permanent cu ceilalți.
14. Colaborând cu ceilalți, vei deveni important pentru întreaga societate, nu numai pentru cei care lucrează sau colaborează cu tine.
15. Succesul tău în domeniul în care lucrezi te va ajuta să-i poți ajuta pe alții.
16. Implicându-te în viața socială vei deveni o persoană responsabilă și vei înțelege punctele de vedere ale celorlalți.
17. În acest fel, vei înțelege că diferențele îi îndepărtează pe oameni unul de altul doar dacă nu putem accepta sau înțelege aceste diferențe.
18. Dacă înțelegi sursa diferențelor și accepți diversitatea, locul tău în lume va deveni mai bine definit și vei putea vedea întotdeauna partea frumoasă a lucrurilor.
CONCLUZIE PRELIMINARĂ PENTRU CEI DE PE NIVELUL CULTURAL IV: Integrarea în grup este foarte importantă, dar și mai importantă este integrarea în societate. Omul este o ființă socială, el nu-și poate găsi fericirea dacă nu este pe deplin integrat în societate. Scopul vieții este și trebuie să fie legat de binele societății în întregul ei. Binele personal depinde de binele societății.
|
|
